Istoria mea de coming out

Reul Kornel
,
Chişinău

Salut popor moldav!

Din start aş vrea să ştiţi că numele Reul Kornel este, defapt, unul inventat de mine, pentru că e înţeles faptul că nu oricine dintre noi ar putea să afirme în mod deschis că este gay. Defapt, nu este o problemă, dacă ar accepta-o societatea.

Voi încerca să mă destăinui şi eu. Încă din cea mai fragedă copilărie în curtea casei unde locuiam pe atunci, locuia şi o fată de vârsta mea. De mici copii eram mereu împreună şi mereu făceam fel de fel de şotii şi dureri de cap pentru bieţii noştri părinţi. Sportul nu l-am iubit niciodata şi era o problemă pentru profesorii de educaţie fizică să mă impună să fac ceva, eram principial de tot...

Anii treceau... Undeva pe la 12 ani (când îmi amintesc, râd şi acuma) am întreţinut cu ea primul meu raport sexual, defapt, şi al ei, pentru că eram copii şi nu ne mai pricepeam deloc în asta... De atunci ne-am promis unul altuia că vom fi mereu împreună... însă peste câteva luni, la o serată organizată la şcoală am văzut-o sărutându-se cu altul. O iubeam mult, şi, să fiu sincer, o iubesc şi acum, însă o urăsc tot atât de mult. De atunci mi-am zis că voi fi singur şi nu mă mai interesează nimeni.

Undeva pe la 16 ani, mergând la plajă am observat că mă excită corpul dezgolit al băieţilor... Nu atrăgeam acestui fapt atenţie deosebită, pe atunci nici nu auzisem de gay! La vârsta această, majoritatea colegilor mei de clasă deja aveau un raport sexual cu fetele, şi, firesc, fiecare se străduia să înfrumuseţeze relaţia sa de pat cum îi venea în cap. Dar eu cu ce-s mai rău ca ei? Dacă se găsea vreo unul că a avut seara trecută 2 relaţii de pat, atunci eu neapărat interveneam cu afirmaţia că am avut 3!!! Între timp, în mânele mele a apărut o casetă video cu filme porno. Era ceva extra! Şi iarăşi, bărbaţii din acele filme îmi trezeau mai mare interes decât fetele.

Ceva mai târziu, undeva pe la 17 ani, auzisem de la sora tatei că are printre cunoscuţii săi o persoană gay. Spre mirarea tuturor l-a caracterizat foarte pozitiv. Evident, toţi cu critică în adresa lui, eu însă mi-am creat propria părere, pe care, evident, am preferat să nu o divulg nimănui. Însă prima impresie era cam asta: "Cum, gay la noi în Moldova? Imposibil! Oare cum e? Cum arată? E cu cercei, cred-că?!" Ah, da, moda la cercei pentru baieţi abia începea şi fiecare care purta cercel pe atunci cred că a simţit dezgustul mulţimii.

La 20 de ani, aveam profil pe mail.ru, însă eram logat ca hetero. Defapt, comunicam cu fetele fără a avea intenţii serioase. Apoi, la 21, am accesat pentru prima dată "sunt băiat/caut băiat". Nu eram tare şocat de numărul mare al utilizatorilor de acolo, mai tare îmi displăcea că mai toţii căutau relaţie de pat, dar eu vroiam să aflu mai mult despre homosexualitate şi să mă înţeleg singur pe mine.

Printre mulţimea de scrisori, am găsit una care nu se deosebea la prima vedere de altele, însă persoana din fotografie!.. Ne-am înţeles să ne vedem a doua zi... Mă pregăteam ca pentru ceva deosebit, era ceva cu totul special şi nu aveam frică, eram încrezut că nu va fi nimic decât o simplă întilnire. Când l-am vazut din departare, nu mă mai gândeam la nimic, am rămas tablou, însă, fiind mândru, nu i-am aratat-o. Nu a durat mult plimbarea noastră până când a decis să mă invite la el. Era cu 2 ani mai mic, însă avea mare experienţă. Totul a avut loc în prima seară! Nu pot să zic că mi-a plăcut enorm, însă am înţeles că DA, sunt gay! Relaţia noastră a durat 4 luni, am învăţat multe de la el. Ţinea mult la mine, eu, din păcate, nu-i puteam oferi aceleaşi sentimente.

Am hotărât să-i zic celui mai bun prieten al meu. Nu-i venea a crede, nici nu bănuia. Dar cu el mă cunosc de la 5 ani!! A încercat să mă cerceteze şi să mă dezică. Însă acum chiar îmi face gest când vede un baiat mai chipeş trecând pe strada. Nu-mi era deloc greu să-i spun, pentru că eram sigur în prietenia noastră. Apoi, între timp, au mai aflat şi alte persoane. Toţi erau şocaţi la început, însă acum e ok.

Ocup un post înalt într-o instituţie publică, şi nu mi-ar fi greu să mă deschid şi în faţa colegilor, însă ei nu ar accepta-o, şi asta e problema lor nu şi a mea. Eu pentru mine am acceptat că-s gay. Sunt încrezut că totul la mine va fi bine, pentru că am în preajma mea persoane care mă iubesc aşa cum sunt!

Relatează istoria ta

Ca specialist în domeniul nediscriminării, eu nu pot să înţeleg oamenii care îşi promovează propriile drepturi, încercând în acelaşi timp să ignore sau să limiteze drepturile altor persoane

Avocat

Abonează-te

Abonează-te la Egali newsletter feed
  • Anjelika

    Chişinău

    N-aș putea afirma că am conștientizat propria-mi orientare sexuală din fragedă copilărie. Am crescut ca cel mai obișnuit copil, mă îndrăgosteam de băieți, fiindcă toate fetele se îndrăgosteau de băieți, fiindcă așa trebuia să fie.